Pe Irina am cunoscut-o printr-o prietenă comună, apoi ne-am întâlnit la Piața lucrurilor libere. Mi-a rămas în minte buna ei dispoziție și creativitatea ei, care se vedea în tot ce făcea. Apoi am aflat despre săpunurile ei, și brandul De la Irina.
Bine ai venit pe anascrie, ne poți spune câteva cuvinte despre tine și lucrurile pe care le iubești cel mai mult?
I: Sigur. Sunt Irina, născută în 84 și crescută în Timișoara. După câțiva ani de job normal după terminarea facultății (design grafic), simțind că ceva nu e în regulă cu stilul ăsta de viață- pe grabă, uitând să respirăm și de ce ne trezim dimineața, am hotărât să fac o shimbare radicală – aș zice acum. Atunci mi se părea normal. M-am mutat cu partenerul meu într-un sat în care auzisem că există o inițiativă de comunitate intențională/ecologică.
Ne-am mutat și aici am descoperit și am exersat mult din ceea ce iubesc cel mai mult. Un pic de grădinărit (am creat împreună cu prieteni o grădină frumoasă, organică, urmând principii de permacultură), am învățat despre și integrat ciclurile naturale, felul în care uneori totul se mișcă foarte repede (în preajma echinocțiilor de primăvară, toamnă) și uneori totul pare să stagneze – in principal în toiul iernii și al verii. Faptul că sunt conștientă de asta îmi dă posibilitatea să urmez și eu firescul naturii și asta îmi place tare.
Grădina m-a învățat enorm, despre plante, răbdare și încredere.
Apoi bucătăria, gătitul, inventez mereu mâncăruri, rar urmez câte o rețetă. E distractiv, iar săpunăritul înglobează un pic din asta, un pic din partea cu grădinătitul și un pic de magie.
Mai practic și designul, îmi place mult. Mă bucur să mă pot ocupa – în măsura timpului disponibil- de proiecte personale sau să ajut oameni cu proiecte faine în care cred și eu. Urmează ca în atelierul care acum e în construcție să integrăm, pe lângă atelierul de săpunărit, și un mic studio de design, sper că voi putea să mă joc și cu hârtia mai mult, căci o iubesc tare.
Și sigur, din mai 2015, Silviu – băiețelul nostru spiriduș- primește de departe maximul din iubirea ce-o am de oferit.
anascrie: Ce anume te-a determinat să îți creezi propriile cosmetice?
I: Lista prea lungă de ingrediente prea intortocheate pentru a fi citite, darămite pentru a fi puse pe piele. E zicala aia: If you can’t read it don’t eat it. Cred ca e valabil și pentru produsele de îngrijire. Sunt absorbite de cel mai mare organ al nostru și ajung direct în sânge. Nici măcar nu mai sunt procesate de ficat, cum se întâmplă cu mâncarea.
În plus, am descoperit că e mai ușor decât pare. Și nu mai voiam să dau bani marilor corporații (am început săpunăreala într-o perioadă în care eram mult mai conștiincioasă în a boicota marile concerne internaționale 🙂 ).
Lista prea lungă de ingrediente prea intortocheate pentru a fi citite, darămite pentru a fi puse pe piele. E zicala aia: If you can’t read it don’t eat it. Cred ca e valabil și pentru produsele de îngrijire. Sunt absorbite de cel mai mare organ al nostru și ajung direct în sânge.
anascrie: Cum a luat naștere brandul De la Irina, cum a crescut și cum anume îl vezi în viitor?
I: Numele a fost foarte simplu de ales. Am vrut să fie sincer, și nimic nu putea fi mai sincer decât că săpunul e de la Irina. Nu știu după cât timp de când am început săpunăreala mi-am făcut si primele etichete și niște cărți de vizită, dar știu că au trecut prin diverse faze, cam la fel ca mine. Mă uit în urmă și mă mir ce copilăroase erau, deși la momentul respectiv mi se păreau perfect relevante 🙂 . Creștem împreună.
Logo-ul a rămas același de ceva timp, de când l-am conceput, acum nu mai știu câți ani. Mai ales că o prietenă artistă (Eniko Kalman, și acum îți mulțumesc!) mi-a făcut ștampila pentru săpunuri și îmi place maxim!
Deși nu e definitivată nici acum, simt că de vreo trei ani cel puțin am ales clar direcția pe care merg, și din punct de vedere al produselor oferite cât și al imaginii.
În viitorul apropiat nu cred că mai schimb prea mult, mă voi concentra pe noul spațiu – Atelierul – care va fi gata curând (ți-am spus cât sunt de entuziasmată?) .
anascrie: Cum putem învăța să alegem înțelept produsele de îngrijire a propriului corp?
I: Cred că un principiu ar fi ca ingredientele să fie cât mai aproape de comestibil. Deci să citim lista de ingrediente și să o înțelegem. Ca la iaurt/biscuiți/pateu.
Și să cunoaștem ingredientele, chiar dacă nu-s comestibile. De exemplu, uleiurile esențiale se pot folosi intern dar numai cu recomandări speciale, pentru că sunt extrem de concentrate. Chiar dacă nu mâncăm ulei esențial de rozmarin (deși am putea, dacă ar fi de bună calitate și foarte diluat), putem bea ceai de rozmarin sau să-l punem pe cartofi și să beneficiem așa de proprietățile plantei.
Apoi, să ne cunoaștem pe noi înșine. Corpul nostru. De multe ori o problemă pe care vrem să o rezolvăm prin produsele de îngrijire folosite e mai mult agravată, căci corpul/pielea are nevoie să respire, are nevoie de timp pentru a-și găsi echilibrul (mă refer la sebum pe ten/în păr), chiar și transpirația poate fi “îmblânzită”. Deci un soi de educație despre noi înșine. Hidratarea, odihna, evitarea stresului, mâncărurilor procesate, cu mult zahăr, tutun, alcool, cafea… e un text deja răsuflat dar atât de important pentru sănătatea pielii și părului, ca să nu mai vorbim de cea a sufletului 🙂
În plus eu iau în considerare și factorul local vs. exotic/ adus de departe (chiar dacă multe din ingredientele pe care le folosesc sunt într-adevăr de departe). Asta pentru a încuraja economia locală și a reduce consumul de energie dedicat transportului.
Plus factorul social/ecologic. Uleiul de palmier – folosit extrem de mult în industria cosmeticelor, inclusiv in artizanat, este deja bine cunoscut ca fiind un motiv pentru defrișarea a mii de hectare de păduri tropicale, ceea ce este o tragedie atât pentru ecologia acelor locuri cât și pentru noi. Mai știți, ne ziceau la școală că pădurile tropicale sunt considerate plămânii planetei.
Un moment de răgaz înainte de a cumpăra ceva la impuls, un “oare produsul ăsta îmi face bine mie/altor oameni/planetei?” , un moment de conștiență – și intuiția poate răspunde în locul nostru.
anascrie: Ai migrat cu totul la produse naturale sau mai păstrezi unele cosmetice pe care le cumperi din comerț?
I: Am mai cumpărat în ultimii ani vreo două sau trei tuburi de mascara (le tot pierd), un creion de ochi și un ceva ce face același lucru ca și creionul de ochi – le zice ceva cu – Verde dar nu am citit ingredientele, recunosc… Un ruj roșu pe care l-am pierdut după două săptămâni… mi-e dor de el, mi-a plăcut. Și o ojă turqoise cu care m-am dat odată. Deci da… sunt cosmetice, nu produse de îngrijire.
Acestea din urmă sunt bucuroasă că mi le fac eu. Am mai cumpărat o cremă de protecție solară pentru mine și bebe, de la niște fete faine din Cluj, le recomand din inimă. Ah, si un șampon uscat, dar nu-l mai folosesc că mi-am făcut și eu.
anascrie: Care sunt produsele preferate din tot ce ai făcut până acum și ce produse plănuiești să mai creezi?
I: Of, greu de răspuns. Le iubesc pe toate.
Am o alifie care n-am pus-o încă pe blog pentru că mi-e prea greu să o descriu. E super-magică, o recomand ca elixir al fericirii, deși e concepută ca și alifie anti-inflamatoare. A ajuns să fie folosită în general ca și parfum. Și anti-insecte, vara. Îi zice Namah Sivaya și miroase divin, echilibrează simțurile, poate lua durerea de cap cu mâna… Sper să o mai torn înainte de Crăciun.
Mai sunt extra-încântată de fixativul pentru păr. Momentan este în testare de câtre mine. Sper să standardizez rețeta și să îl ofer spre vânzare.
Fixativul e încă unul din produsele super toxice pentru păr și planetă. Este incredibil ce simplu și eficient poate fi unul natural.
Apoi mai e întrega gamă Provence (săpun, alifie, parfum solid). Mă topesc când le simt aroma. Mai ales săpunul… ajung să folosesc capete uscate de câțiva ani și mă mir cât de fină poate fi spuma. (tu mi-ai spus să mă laud, o fac :))
Deși îmi tot vin idei, încerc să mă abțin de la a face prea multe tipuri de produse. Sunt o persoană foarte neorganizată și am nevoie să-mi setez niște limite, de aceea vreau să mă rezum la a avea constant pe stoc produsele principale, apoi dacă mă lovește inspirația sau am prea mult timp liber (poate când o merge Silviu la grădiniță) mai fac câte o invenție. Dar cum ziceam, mă abțin.
anascrie: Am urmărit cum ai creat de-a lungul timpului imaginea brandului “De la Irina”, m-a uimit și mi-a plăcut creativitatea ta! Ce sfaturi ai pentru cei care sunt la început de drum în a creiona un brand/o imagine produsului pe care îl crează?
I: Mulțumesc, mă bucur că îți place!
Eu am avut norocul să mă am pe mine însămi ca designer/art-director, să am experiență în print și design de produs, altfel aș fi plătit o grămadă de bani pentru un design valabil, pentru fotografii, etichete, imagine online. Ce să zic, sunt destul de severă cu designul prost – defect profesional. Chiar și la al meu mai am de lucrat din punct de vedere al funcționalității (știu că cerneala se mai duce de pe etichetele alifiilor, de exemplu) dar nu vreau să sacrific partea asta de materiale cât mai aproape de natură, vreau să folosesc plasticul la minim… uite cum m-am luat cu detalii în loc să rămân la subiect!
Sfatul meu ar fi chiar ăsta: pe lângă sinceritate – care este cea mai apreciată de cei care cumpără handmade, cred – e important ca imaginea să transmită din sufletul produsului. Și nu oricine poate face asta eficient, deci este vitală relația cu un designer cu care să stați la povești astfel încât să înțeleagă sufletul “afacerii” și să creeze o imagine care reflectă în mod autentic produsele. Iar dacă dați de un designer bun, propunerile de design pe care vi le arată vor fi mai faine decât v-ați imaginat.
Încă un aspect extrem de important sunt fotografiile de produs calitative. Se pot face cursuri de fotografie, se poate învăța de pe net sau se poate angaja un fotograf pentru o sesiune foto cu produsele.
Produsele astea magice create de mâni iscusite, din materiale blânde și frumos mirositoare merită să fie puse în valoare prin imagini clare, cu personalitate, mai ales că mediul online nu permite atingerea și mirosul.
Super! Mulțumesc Irina că m-ai îmbogățit prin aceste informații și m-ai inspirat prin curajul cu care îți duci la îndeplinire visurile și ideile! Spor în tot ceea ce faci!
Pe Irina o puteți găsi pe blogul ei http://delairina.wordpress.com sau pe fagina de facebook aici.
