În jurul vârstei de 14 ani m-am mutat din casa părintească. Urma să încep liceul în alt oraș. Totul era nou pentru mine. Nu mai aveam pe nimeni familiar în jur. Mă simțeam singură. Așa că mi-a venit ideea de a începe un jurnal. Simțeam nevoia să mă descarc de ceea ce simțeam și trăiam.
Au trecut paisprezece ani de atunci. Obiceiul a rămas. Și mă bucur tare mult. M-a ajutat enorm.
- În primul rând, când îți notezi gândurile, devi mai conștient de ele. Când le numești și le dai o formă, poți discerne mai bine dacă reprezintă adevărul sau nu.
- Apoi, jurnalul a devenit modul meu de a mă cunoaște, înțelege, exprima. Mă descopeream pe
Sunt de acord că nu toate persoanele pot găsi o plăcere în a scrie, cred în unicitatea individului, dar acum vreau să vă povestesc despre beneficiile pe care le ai atunci când practici acest obicei.