Cum am ajuns la vulnerabilitate
La conferința Global Leadership Summit din 2013 am auzit pentru prima dată acest concept. Brene Brown a fost vorbitor acolo, și a ținut un discurs despre curaj, vulnerabilitate, rușine, deschidere. Repejor m-am decis să îi cumpăr cartea Darurile imperfecțiunii, și m-am îmbarcat în această călătorie a cunoașterii vulnerabilității (și toate conceptele conexe ei).
Despre Brene Brown
Brene Brown a studiat în ultimii ani vulnerabilitatea, curajul, rușinea și stima de sine. Este autor, blogger și vorbitor.
Am scos principalele idei pe care le-am descoperit în discursurile ei la TedX, GLS, și în cartea ei, despre VULNERABILITATE.
Ce spune Brene despre vulnerabilitate
Conectarea aduce scop și semnificație vieții. Pentru a ne conecta trebuie să ne permitem să fim văzuți, iar asta înseamnă vulnerabilitate.
De-a lungul perioadei în care Brene aduna date despre conectare, curaj și vulnerabilitate, a observat că exista o categorie de oameni care arătau în mod clar că duc o viață împlinită și fericită. Atunci ea și-a propus să caute să înțeleagă ce anume îi diferenția, ce anume făceau ei diferit de ceilalți. Iată ce a găsit:
Aceștia:
- trăiau din toată inima
- aveau curajul de a fi imperfecți
- aveau compasiune față de ei înșiși, erau buni cu ei mai întâi, și apoi cu ceilalți
- erau dispuși să renunțe la cine ar fi trebuit să fie, ca să fie ei înșiși
- îmbrățișau total vulnerabilitatea
Pentru ei conectarea era un rezultat al autenticității pe care o practicau.
Zilele acestea, pe când meditam și lucram la acest articol, mi-a atras atenția partea cu compasiunea:
Nu putem practica compasiunea față de alți oameni dacă nu ne tratăm pe noi înșine cu compasiune.
Wow, dacă mă gândesc la toți oamenii care m-au tratat fără compasiune, din perspectiva aceasta, pot fi empatică cu ei, îi pot ierta mai ușor și poate chiar înțelege.
Ceea ce a frapat-o pe Brene, în căutarea ei, a fost că toți acei oameni care trăiau o viață împlinită, cultivau vulnerabilitatea.
Cum este vulnerabilitatea
- În mod sigur NU e confortabilă
- Ne este necesară
Ce este de fapt vulnerabilitatea
Vulnerabilitatea reprezintă curajul de a vorbi despre disconfort. A confrunta dificultatea.
- a face ceva fără garanții, a-ți asuma un risc. Riști să te deschizi și să fii rănit, celălalt să nu reacționeze cu compasiune sau vulnerabilitate.
- este locul unde se naște bucuria, creativitatea, sentimentul de apartenență, iubirea.
- stă la baza rușinii, a fricii și a luptei noastre pentru semnificație.
Vulnerabilitatea este atunci când spui: “uite ce mă sperie, de ce îmi este frică, ce nu merge”. Asta înseamnă curaj.
Ne amorțim vulnerabilitatea când:
- pretindem că ceea ce facem nu îi afectează pe cei din jur
- atunci când credem că ne suntem suficienți
Ce sentimente experimentăm atunci când căutăm să ne conectăm cu cineva dar suntem respinși?
– mânie? da, dar aceasta este o emoție secundară, întotdeauna acoperă altceva
– rușine – asta experimentăm cu siguranță
Brene spune că
– elementul declanșator nr. 1 al rușinii la FEMEI este imaginea de sine – cum arătăm
– elementul declanșator nr. 1 al rușinii la BĂRBAȚI este aparența slăbiciunii
“Arătați-mi un bărbat care poate sta cu o femeie înspăimântată și vulnerabilă fără să încerce să îi rezolve problemele, și vă voi arăta un bărbat care și-a făcut tema cu privire la vulnerabilitate.
Arătați-mi o femeie care poate sta cu un bărbat înspăimântat și vulnerabil, și vă voi arăta o femeie care și-a făcut tema cu privire la vulnerabilitate, și care nu își derivă statutul sau puterea din acel bărbat.” wow!
Fiecare dintre noi are o proprie versiune a ieșirii din criză. Că e bună, că e mai puțin bună, fiecare știm. Trebuie totuși să ne zbatem cu ceea ce este dificil, și să nu ne dăm în lături de la luptele noastre, alegând o reacție confortabilă, care îi rănește pe cei din jur, sau ne lipsește de darurile minunate care vin după cultivarea vulnerabilității.
Cu toții ne dorim mai multă dragoste, intimitate, apartenență, bucurie. Singura cale spre aceste lucruri e mai multă vulnerabilitate.
Trebuie să ne lăsăm văzuți și cunoscuți de ceilalți pentru a fi conectați unii cu alții.
Exemplu personal și cum definesc eu vulnerabilitatea
Să vorbesc despre credința mea bazată pe valorile creștine, într-un context în care oamenii nu au aceste valori, presupune vulnerabilitate.
Să cer un anumit lucru, diferit, când toți ceilalți nu reacționează, necesită o doză de curaj, și vulnerabilitate.
De exemplu, eu consider că, dacă cineva vrea să îmi facă o poză, sau să mă filmeze, ar fi înțelept, bine și frumos să îmi ceară acordul. Asta dacă suntem într-un context cât de cât restrâns, nu vorbesc poate de contexte super largi în care suntem zeci, sute de oameni.
La un moment dat mi s-a întâmplat, într-un astfel de context, să mă trezesc cu fotografii peste fotografii, live-uri pe facebook, peste live-uri, video-uri peste video-uri, făcute chiar de către o persoană din grup pe care nu o cunoșteam. Și clar simțeam în interiorul meu că nu mă simt confortabil, nu voiam să permit asta, și așa mai departe. Nu știam ce să fac, cum să reacționez, cum să îmi spun părerea. Toți cei din jurul meu păreau să fie perfect de acord și să nu aibă nici-o problemă. Din păcate trebuie să îți spun că nu am fost suficient de curajoasă să trag de mînecă omul și să îi spun. Dar m-am gîndit cum aș putea proceda pe viitor, și m-am încurajat singură să fiu mai curajoasă. Sper ca următoarea dată când voi fi într-o situație asemănătoare, să fac un pas în față.
Din păcate, de multe ori am ales să nu mă vulnerabilizez, să nu fiu curajoasă, să nu vorbesc. Și am regretat.
Dar am și experiența vulnerabilizării.
De fiecare dată când m-am deschis față de o persoană de încredere, sau într-o relație semnificativă a fost frumos și bine. Relația e întărită și crește. E o frumusețe acolo: atunci când doi oameni se lasă descoperiți exact așa cum sunt și își arată compasiune reciproc, iubire, acceptare. Înflorești efectiv.
Cât despre cei care te resping, te taxează.. mereu gândesc în acele momente că a critica, a râde, a judeca este cea mai ieftină și confortabilă reacție, e cel mai ușor, dar eu fac ceea ce trebuie și merg înainte. Asta îmi aduce bucurie, mă vindecă, mă face mai curajoasă, mă îmbogățește, de asta vulnerabilitatea este importantă pentru mine.
a critica, a râde, a judeca este cea mai ieftină și confortabilă reacție, e cel mai ușor, dar eu fac ceea ce trebuie și merg înainte. Asta îmi aduce bucurie, mă vindecă, mă face mai curajoasă, mă îmbogățește, de asta vulnerabilitatea este importantă pentru mine.
Concluzie:
Permite-ți să fi văzut în profunzime, într-un mod vulnerabil, să iubești cu toată inima, chiar și când nu sunt garanții, mulțumire sau recunoștință.
Cum ți se par aceste informații? Cultivi vulnerabilitatea în viața ta?
Resurse:
Darurile imperfecțiunii – Brene Brown
Discursul TedX Brene Brown
și discursurile de la Global Leadership Summit al lui Brene Brown din 2013 și 2015
Sursa foto unsplash.