Timp de citit : 4 minute

După zece ani în care am studiat și lucrat în IT, am simțit nevoia unei pauze. O pauză de la munca asta specifică, o evadare de la viața zilnică de birou de la 8 la 17.
A fost un vis care dintr-o dată și-a făcut loc și a prins contur. Nu credeam că se va întâmpla. Era un vis vechi în care nu prea îndrăzneam să cred. Dar anul trecut s-au potrivit lucrurile astfel încât mi-am reamintit de el în contextul unei perioade în care îmi era din ce în ce mai greu să mă concentrez la muncă, și simțeam o nevoie puternică de a investi timp în pasiunile mele, de a evada de la rutina pe care o aveam de ceva ani, orientată spre programare în cea mai mare parte a timpului.

Cu greu am sărit din tren și am spus STOP de la sursa de venit și siguranța locului de muncă. Surpriza a fost că ușa mi s-a lăsat deschisă, cu posibilitatea de a reveni.

Îmi făcusem un plan, da. Aveam creionate câteva obiective, și câteva așteptări.
Plănuiam să investesc în pasiunea de a scrie, în interesul meu către marketing online, și în pasiunea de a coase, de a crea haine. Aveam multe întrebări și curiozități legate de aceste hobby-uri, și pornisem de ceva timp în direcția lor (7 ani cel mai vechi, șase luni cel mai nou interes).

Mă consider o persoană introvertă, așa că nu îmi făceam griji că mă voi plictisi. Mă așteptam să fie un an foarte plin, deoarece planurile mele erau multe și vaste. Presupuneau multe ore de învățat, ajutat pe alții, mers la evenimente etc. Și, la urma urmei, dacă mă săturam sau ceva nu decurgea bine, mă puteam întoarce oricând la serviciu.

Am început anul sabatic în forță, cu evenimente și cursuri la care am participat. În trei luni de zile aveam deja răspunsuri la toate întrebările mele legate de hobby-uri. Nu îmi venea să cred că atât de repede le-am atins. Și tot atunci a început vremea rece și se instala iarna. Începusem să mă plictisesc și să îmi fie urât să stau în casă, singură, să fac cursuri online.
Era tot mai frig afară, și nu mai puteam avea multe activități în aer liber. Iar eu în schimb eram foarte odihnită și cu multă energie.

O altă surpriză a fost că îmi ajunseseră trei luni de perioadă sabatică! Nu mă așteptam la asta. Probabil persoanelor mult mai extrovertite decât mine le-ar ajunge și mai puțin, nu știu.
Așa că am început să caut soluții de a interacționa cu alți oameni, de a face ceva mai practic în privința hobby-urilor mele. Rapid au venit și oportunitățile: puteam preda lecții de croitorie, puteam lua un part-time în domeniul marketingului online, și noutatea pe care am aflat-o: așteptam un copil!

Cu noile perspective am uitat de plictiseală, și m-am concentrat pe sarcină și pe atelierele de croitorie. Aveam nevoie să mă pregătesc pentru următoarea etapă din viața mea, și îmi doream să explorez pasiunea croitoriei, pe care o port după mine de ceva ani, și în care mereu visam să investesc mai mult.

Acum pare că toți gustăm puțin din ce înseamnă să fii într-o perioadă sabatică (carantină în toată țara din cauza covid-19): stăm acasă și ne limităm la acest perimetru. Unii poate lucrează online, alții își exersează creativitatea căutând activități noi.

În sfârșit ai timpul liber mult visat. Așa a început și anul meu sabatic. În sfârșit poți testa ideile și gândurile pe care le aveai despre perioada sabatică “cum ar fi să …”. Cel mai probabil vei învăța anumite lucruri din această situație.

Eu am învățat că obișnuim să ne supraestimăm în contextul unei astfel de perioade. Adică ni se pare că am realiza lucruri mărețe dacă am avea mai mult timp liber. Am face tot felul. Realitatea este că duci după tine exact aceleași obiceiuri cultivate în viața ta. Dacă nu erai disciplinat și organizat, nu se întâmplă nimic magic, rămâi așa. Ce cultivai înainte de perioada sabatică vei cultiva și atunci. E o înșelare să crezi că te vei mobiliza să faci lucruri noi într-un procent mare din timp. Da, la început ești împins de entuziasm și te vei apuca de planuri, dar vei descoperi curând realitatea. Ți se vor testa gândurile și ideile pe care le aveai despre tine și despre cum e să ai timp liber. Ceea ce e fain și benefic. Recomand!

La mine a fost bine că am intrat în anul sabatic destul de organizată și disciplinată, și tot am descoperit lucrurile de mai sus despre mine. De exemplu, credeam că dacă voi avea timp liber, cu siguranță mi-ar plăcea să cos toată ziua, să creez multe haine pentru mine. Nu a fost așa.

Dintr-o dată entuziasmul major, avut în timp ce lucram 8-17, a pălit. Deși acum aveam mult timp liber, nu mai păreau atât de atractive interesele planului sabatic.

Într-adevăr perioada sabatică m-a ajutat să fac lucruri amânate de mult timp, unele de ani de zile. Mi-a dat posibilitatea de a mă odihni profund și de a medita la diverse aspecte ale vieții mele. Dar a adus la suprafață și multe frici de-ale mele cu care a trebui să mă confrunt și să le rezolv. M-a pus la test și a adus la suprafață anumite tipare de comportament, în dreptul cărora a trebui să decid ce fac. A validat sau invalidat multe gânduri de-ale mele pe care le credeam adevărate. Acestea au fost pentru mine beneficiile.

Aș îndrăzni să încurajez pe cei care cochetează cu ideea, și au posibilitatea, să încerce o astfel de perioadă sabatică. Sigur că nu avem cu toții nevoie de așa ceva, sau nu ni se potrivește, dar cred că mulți am putea beneficia de o astfel de perioadă în care spunem STOP de la toate lucrurile pe care le facem din inerție.

Sursa foto: unsplash.

anascrie-blog-personal

1 Comment on Cum au fost primele șase luni din anul meu sabatic

  1. Cu adevărat avem nevoie cu toții de un moment de “respiro” și de câteva luni în care să vedem unde suntem și încotro ne îndreaptăm. Dacă nu o facem intenționat, oricum o facem acum de nevoia de a sta în casă izolați de Covid-19. 😁
    Cred că cu toții trecem prin momentul în care simțim că facem lucrurile din inerție și experiența ta de până acum sigur ne va face să ne gândim mai mult. 🤗

Lasă un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.