Cum pui limite cu blândețe dar fermitate

Când mă gândesc la limite, am două aspecte în minte:
1. primul pas este să aduci siguranță celeilalte persoane, căreia urmează să îi pui limite. Să arăți blândețe, empatie, să cauți conectarea cu celălalt. Fă-l să se simtă înțeles și iubit.
2. apoi trebuie să pui limitele, cu fermitate, hotărâre, fără ton ridicat, fără țipete, fără agresivitate sau ezitare

Exemple:

Știu că îți este greu cu … dar vreau să discutăm despre … mă simt … și vreau …
Sau
Mi-e greu să fac asta și nu vreau să te rănesc, dar eu simt/cred/consider că …

Sfaturi:
– pune limitele de la început, stabilește-le înainte să fie trecute și să îți dai seama că te afectează
– chiar dacă ți se încalcă, rămâi calm, și gândește la rece cum dorești să tratezi situația, cu fermitate și dragoste pune-le din nou
– dacă în mod repetat ți se încalcă, caută o altă soluție de a le pune, de exemplu mai ia o persoană cu autoritate cu tine și discută-le din nou, decide consecințele sau alege și alte consecințe, aplică ultimele consecințe decise.

Vă las cu următoarele întrebări la care puteți medita:
Am nevoie să pun limite în relațiile mele? Dacă da, ce limite am nevoie? Sunt rezonabile? Cum le pot comunica clar, pentru a fi înțelese?