
Acum ceva vreme, destul de demult, am văzut o prezentare în care, singurele lucruri de aruncat (care nu se puteau recicla) a unei tinere, pe un an, încăpeau într-un borcan de 800! Am rămas foarte suprinsă și ideea mi-a rămas întipărită în minte. Ea își prepara singură multe produse pe care înainte le cumpăra din magazine, și a găsit înlocuitori din lemn, sticlă sau alte produse reciclabile pe care le folosea.
Nu știu exact cum a prins rădăcini ideea asta la mine, cert e că m-am apucat să caut idei cum pot să nu mai aduc în casă atât de mult plastic și cum pot să micșorez cantitatea de gunoi pe care o produc.
Știți că o pungă de plastic se descompune în cel puțin 100 de ani? Cei de la Bright Side au un filmuleț care prezintă timpul de descompunere a deșeurilor aici: brightside-trash-decompose.
Wow, dacă vă uitați pe statistici, veți rămâne uimiți de cantitatea de deșeuri care provin din ambalaje! Pentru Timișoara, pe 2017, se preconizează că vom produce aproximativ 12 500 de tone, doar din instituții, și aproape 20 000 de tone din gospodării. Procentul de oameni implicați în procesul de colectare selectivă a deșeurilor, spre reciclare, este încă prea mic.
Bucureștiul produce 2000 tone de deșeuri ZILNIC. Iar cantitatea de deşeuri menajere reprezintă marea parte, 75-80% (sursa).
Ce am decis eu după ce am citit despre impactul pe care plasticul îl are asupra mediului?
– nu mai cumpăr saci de gunoi, ci folosesc pungi care mi-au rămas de la alte cumpărături
– cumpăr cât de mult pot din piață, produse locale, și nu din supermarket
– îmi prepar eu iaurt, îmi gătesc singură, ca să cumpăr cât mai puțină mâncare din oraș
– când merg la piață sau la orice alt magazin, îmi iau cu mine plase, și mai mereu am în geantă o plăsuță, ca să previn nevoia de a cumpăra una nouă când merg la cumpărături pe neprevăzute
– am început să folosesc plăsuțe din pânză, unele conțin mai mult bumbac, altele in, sunt foarte rezistente, se spală și se refolosesc
– când totuși cumpăr legume sau fructe de la supermaket, încerc să nu mai iau pungi, ci să lipesc eticheta cu prețul direct pe ele (nu la orice merge)
– plănuiesc să îmi cos săculeți din pânză fină, pentru depozitare diverse, sau pentru cumpărăturile gen fructe, legume, ca înlocuitor al pungii de plastic din magazine
– dacă am de ales între un aliment care e ambalat în plastic, versus unul ambalat la sticlă, clar aleg sticla
– pentru depozitarea alimentelor, mi-am cumpărat caserole din sticlă
– am câteva sticle de plastic pe care le refolosesc pentru a lua apă de la un automat
Încă mai am întrebări fără răspuns, gen, cum ambalez alimentele pentru congelat, cum aș putea folosi un sac de gunoi din hârtie, și altele. Dar m-am angajat în acest proces de a alege mai înțelept cum stochez alimentele și alte lucruri în bucătăria și casa mea. Dacă aveși alte idei, vă rog să îmi scrieți, sunt binevenite! Dacă pot face o diferență din câteva lucruri așa mici făcute diferit, de ce să nu fac?
Vă încurajez să evitați consumerismul, să citiți puțin statisticile, și să faceți și voi o diferență!
Alte resurse: aici iar pe site-ul acesta veți găsi multe alte idei, de asemenea au un articol foarte bun care argumentează de mindset-ul că reciclăm nu este tocmai bun attainable-sustainable.
Tu ce faci în privința plasticului?
P.S. Recent am publicat un nou articol cu noile obiceiuri pe care le implementez pentru a ajuta mediul și natura!

[…] Nu îmi amintesc momentul în care am conștientizat că alegerile mele mărunte au un impact, dar de atunci am luat lucrurile în serios și, treptat, am căutat să văd ce anume pot […]