Privind în urmă, culegem lecții pentru ceea ce urmează!

E atât de importantă evaluarea, cîntărirea a ceea ce a funcționat și ce nu, măsurarea.

Stăteam în Cărturești acum ceva zile, și dintr-o dată a început în mintea mea să se deruleze rând pe rând toate lucrurile bune care s-au întâmplat în viața mea în 2016. Să fac o precizare, cine mă cunoaște știe că eu măsor lucrurile incomplete, nerealizate, lipsă, pentru mine mereu e loc de mai bine, îmi găsesc plăcerea în îmbunătățire, și mereu analizez ceea ce nu e așa bun. Așadar, acum era un moment RAR! Știam asta, și gândurile curgeau, mă indundau, parcă nu erau rodul minții mele, a Anei care nu le măsoară, ci le ignoră. Rând pe rând am privit la lunile anului, la sezoanele lui 2016, la decizii și urmări, la rezultate sau lipsa lor.

Și mi-am amintit! Am auzit undeva că mulți oameni nu cunosc valoarea măsurării rezultatelor, merg înainte și li se pare că trag concluzii, li se pare că măsoară, dar nu o fac. Poate nu știu cum, poate nu fac o prioritate din asta, în orice caz, nu o fac.

Trecând în revistă anul, am înțeles ce anume a dat roade, ce anume a fost valoros, ce anume a ajutat, ce anume mi-a pus bariere și a întârziat creșterea, procesul.

Și mi-am amintit de valoarea evaluării, de cât aur găsesc cei care fac o pauză la final de sezon și gândesc puțin lucrurile, ce am făcut și ce rezultat a avut. Ce înseamnă toate astea?

Așa că, vă invit să vă faceți timp să priviți în urmă – pentru a aduna uneltele, învățămintele, rezultatele de care avem nevoie pentru a înainta și a avea roade și impact!

Sursa foto aici.