Cum ne schimbă internetul? – recenzie “Cyberpsihologia” de Catarina Katzer

Observații personale

M-am înfiorat pe măsură ce parcurgeam cartea. Asta pentru că m-am regăsit în multe dintre efectele negative care sunt prezentate. M-am întristat și mi-am făcut un plan de acțiune contra efectelor internetului asupra mea. Unele limite m-au ajutat și le-am respectat, aducând o ușoară eliberare de dependență, altele nu au funcționat, și m-am minunat de cât de greu e să ies din capcane (vă spun la finalul articolului ce am încercat).

Cartea fost o revelație nu prea îmbucurătoare. Ar trebui să o recitesc constant, sau măcar notițele, pentru că uit aceste fapte și mă trezesc că mă complac din nou în apele mlăștinoase ale internetului.

Despre titlu și autor

“Cyberpsihologia. Viața în rețea: Cum ne schimbă internetul?” de Catarina Katzer, a apărut la Editura All în 2018.

Cyberpsihologia este un domeniu al psihologiei ce se ocupă de efectele psihologice și implicațiile utilizării computerelor și a tehnologiei digitale.

Autoarea, Catarina Katzer, are un CV impresionant, care o califică să vorbească despre cyberpsihologie. A studiat economie, sociologie și psihologie socială. Ea conduce Institutul pentru Cyberpsihologie și Etică Media din Cologne, Germania, și este unul dintre experții internaționali de vârf în domeniul ciberpsihologiei.

Idei extrase din carte

Mi-a fost tare greu să decid ce idei scot și ce nu. Toate parcă sunt importante și relevante, și vreau să le aflați și voi. Le voi înșira succint, fără prea multe comentarii, organizate cât de cât pe secțiuni.

Efectele internetului

• Din cauza volumului foarte mare de informații și rapidității cu care vin spre noi, solicitările creierului nostru sunt foarte mari.
• Pierderea controlului, suprasolicitarea, divagația, lipsa de concentrare, teama de a nu rata, sunt toate urmări ale obsesiei de a fi în permanență conectat la rețea.
• Cu smartphone-ul mereu în funcțiune ne e mai greu să ne concentrăm asupra altor lucruri. Atenția ne este distrasă.
• Suprasolicitarea duce la stres.
• Multitasking-ul ne afectează capacitatea de memorare. Cu cât folosești mai multe aplicații sau deschizi mai multe ferestre, cu atât ești mai solicitat mental.
• “Când combinăm diferite activități în spațiul virtual, acest lucru duce la deficiențe cognitive.”

Ne vom confrunta cu deficit de atenție, vom face mai multe greșeli, capacitatea de concentrare se reduce drastic. Cu timpul vei avea o înțelegere mai lentă și mai redusă, îți va fi afectată capacitatea de a prelucra informații și vei avea o impulsivitate crescută.

• Odată ce ai pășit pe tărâmul internetului, capacitatea de a-ți face propria selecție e inhibată, această sarcină o preia rețeaua, prin proprii algoritmi și propriile metode de a selecta informația prezentată. Astfel nu vei mai lua singur decizii, și există posibilitatea să fi dus pe căi greșite.
• Putem ajunge la dependența de internet. Care poate avea diverse cauze: fuga de realitate, evadarea din fața sentimentelor sau situațiilor neplăcute, detensionarea, curiozitatea. Sau poate vrei să compensezi alte deficiențe din viața ta reală: o slujbă care nu îți place, probleme în căsnicie, de singurătate etc.

Semnale că devi dependent:

• resimți o nevoie puternică de a folosi anumite aplicații, jocuri;
• pierzi din vedere din ce în ce mai mult alte interese, prietenii, pasiuni;
• dai înapoi de la legături sociale reale.
• Efectele negative asupra tinerilor vor crește. Cercetările neurologice arată deja modificări ale funcțiilor creierului în urma utilizării excesive a internetului.
• Internetul nu ne dă nimic înapoi, tot ce a intrat odată acolo, rămâne acolo.

Bărbații sunt mai vulnerabili dependenței de jocurile online, femeile de chat room-uri sau rețele sociale. Bărbații folosesc mai intens internetul pentru abaterea gândurilor, pe când femeile din dorința de interacțiune socială și comunicare.

Iluzia intimității în rețea

• Din momentul în care privești un ecran, lumea offline trece în planul doi.
• Începe o confuzie între spațiul virtual și cel real. Nu mai avem capacitatea de a diferenția spațiul public și cel privat.
• Confundăm mediul online cu cel real, înconjurător. Deși în spațiul fizic, real respecți anumite reguli legate de siguranță, când intrii în online le uiți, nu mai ți cont de ele. Dispare senzația de rușine și apare dezinhibiția. Îți deschizi mai rapid sufletul, în mod paradoxal te simți mai în siguranță. Nu înțelegi că platformele de social-media pot fi văzute de milioane de oameni. Suntem mai fispuși să furnizăm informații personale online decât în viața reală. Putem vorbi de o iluzie a intimității sau de o naivitate a rețelei.
• Motive? Pentru că folosim atât de mult platformele, devenim mai insensibili, superficiali și mai neglijenți cu intimitatea noastră online. Pentru că e un mediu cunoscut, îi punem eticheta de “sigur”. Sau o facem pentru că așa procedează și alții. Sau poate dorim să părem interesanți.
• Din păcate cercetătorii vorbesc despre o orientare accentuată a tinerilor (cei născuți dupa 1982) spre propria persoană. Cine este narcisist este categoric mai deschis în rețea.
• Nu putem controla sau limita cu adevărat la cine ajung informările și postările noastre.

Confundăm mediul online cu cel real, înconjurător. Deși în spațiul fizic, real respecți anumite reguli legate de siguranță, când intrii în online le uiți, nu mai ți cont de ele. Dispare senzația de rușine și apare dezinhibiția. Îți deschizi mai rapid sufletul, în mod paradoxal te simți mai în siguranță.

Delicvența pe internet

• Apare delicvența pe internet: înșelăciunile implicând folosirea cărților de credit, cumpărături efectuate cu identități false, furtul de identitate, falsificarea datelor, atacuri ale virușilor, spionarea etc.
• În Germania fiecare al cincilea utilizator de internet a fost victima furtului de identitate sau folosirii abuzive a identității sale.
• Vulnerabilitățile care pot apărea din cauza atacurilor hackerilor sunt nenumărate. Aceștia au putut obține acces până și la o pompă de injecție medicală automată și să manipuleze dozarea insulinei la pacienții cu diabet.
• “Mulți nici nu sunt conștienți de faptul că ei înșiși sunt pe jumătate delicvenți – de pildă atunci când descarcă date de pe internet, filme care abia au apărut la cinematograf sau muzică pe care nu o plătesc.”

Numărul delictelor nedepistate este extrem de mare (doar 9% pot fi identificate).

Noțiuni discutate și explicate:

Doar le enumăr (cartea dedică fiecăruia câte un subcapitol, și le tratează în amânunt).

• shitstorm (instigare la ură în masă)
• cybergrooming (minorii sunt abordați țintit de către persoane din internet, cu scopul de a ajunge să aibă contact sexual cu aceștia, online și offline)
• cybermobbing (atacarea intenționată a unei persoane din rețea – bullying pe internet)
• cyberstalking (urmărire permanentă și spionare prin intermediul telefonului mobil sau internetului)

Efectele asupra gândirii și creierului

• Pierderea capacității de a citi sau cuprinde un text sau articol mai lung.
• Ne este mai greu să ne concentrăm intens sau pentru o perioadă mai lungă de timp.
• Principalii cercetători ai creierului sunt de aceeași părere: revoluția digitală ne influențează creierul și gândirea. Suprasolicitarea creierului duce la o memorare mai greoaie. Am început să ne bazăm mai mult pe internet decât pe a reține anumite informații. Dacă ne lăsăm prea mult din gândire pe seama calculatorului ne vom pierde capacitățile, pentru că nu sunt exersate și ascuțite.
• (Ceva pozitiv) “[..] utilizatorii care fac mai frecvent cercetare în Internet, sunt mai buni planificatori și pot prelucra mai bine informațiile decât utilizatorii ocazionali.” “prin cercetare se înțelege căutarea țintită a unor informații specializate.” “pentru a folosi în mod inteligent Internetul, trebuie să avem deja și anumite capacități intelectuale, de exemplu o anumită cultură generală. În aceste condiții Internetul este o absolută îmbogățire. Probleme apar atunci când, după răsfoirea rapidă, nu mai revenim la contemplarea intensă, la gândire și lectură, ci ne rezumăm la veșnica trecere rapidă în revistă.”

Prin utilizarea intensivă a internetului, creierul se obișnuiește cu prelucrarea superficială a informațiilor, deci să fie mai împrăștiat, neatent, ba chiar să caute îndrumare.

• Are loc o creștere iluzorie a cunoașterii. Credem că știm mai multe decât în realitate.
• Te-ai gândit vreodată că starea ta de oboseală, lipsă de vlagă, stres, epuizare, poate fi din cauza utilizării zinlice a internetului și a smartphone-ului? Se pare că da, se pot ivi astfel de stări de pe urma fluxului continuu de informții și suprasolicitării. În cazul tinerilor, permanenta disponibilitate online este o cauză a stresului.
• A apărut o tendință tot mai clară spre inactivitate fizică. Nu mai petrecem timp aproape de natură, asta înseamnă că suntem lipsiți de efectele benefice ale ei asupra noastră. Fiind atât de distanțați de ea, în viitor ne va lipsi respectul față de ea și înțelegerea necesității ocrotirii ei. “Natura este un izvor de liniște, necesar încărcării bateriilor noastre, îmbunătățirii sănătății noastre psihice și, prin urmare, un motor al creativității și hrană pentru creier – acesta ar fi un sfat bun pentru generația on-line: toți dependenții de Internet, ieșiți afară, în natură, și din când în când mai priviți și câțiva copaci – nu e vorba decât de câteva minute. Deci, afară pe câmp, în pădure și pe câmpii, împreună cu alți oameni și departe de singurătatea din fața tabletei sau a smartphone-ului.”

Căi de ieșire din capcana rețelei

Câteva idei care poate ne vor ajuta să ne desprindem de lumea internetului din când în când, și să ne protejă:

• Să ne stabilim mai multe locuri fără smartphone.
• Să ne întrerupem mai puțin când facem ceva online.
• Să ne luăm perioade de abstinență online.

Ce am încercat eu:

• Să intru doar o dată pe zi pe facebook și instagram.
• O lună am luat pauză de tot de la cele două rețele sociale (primele zile am trăit un fel de sevraj, dar apoi a fost super).
• Să țin telefonul într-un loc unde nu îl țineam de obicei, unde să nu fie la vedere.
• Să citesc dintr-o carte înainte de somn, în loc să stau pe fb, instagram.
• Seara să nu îl las pe noptieră, ca să nu fie tentant să folosesc internetul primul lucru dimineața.
• Să nu pun mâna pe telefon să caut ceva pe google de o mie de ori pe zi, ci să încerc să adun toate acele întrebări sau idei, și să le caut mai târziu.

Părerea mea este că ar trebui promovată mai mult cartea asta! O recomand!

Dacă ai citit-o, cum ți s-a părut? Mi-ar plăcea să îți aflu părerea.